Comunicare non-verbala

O clipire din ochi si Ana intelesese ce a vrut sa spuna. Asa se intelegeau, de cand se mutasera impreuna. O chestiune banala, el fara capatai, ea vrand sa experimenteze se finaliza in dialog non-verbal. Se intelegeau din gesturi, din felul in care buzele ei se bosumflau sau degetele lui bateau ritmat pe birou.

Nu isi vorbisera, decat putin, la inceput. Glasurile deja fusesera uitate, iar acum isi vorbeau doar din trup. Nu erau nici mistici, nici cine stie ce bizare personalitati. Ana – studenta la Conservator (da, un fel de artista, dar cu simtul umorului), Matei – un jurnalist cu ifose de scriitor.

Cand el era nervos, ea venea incet si ii baga mana in par. Stia ca gestul il calmeaza, ca nervurile din varfurile degetelor comunicau cumva cu parul sau. Stiau ca parul e mort, ca nu simte, iar mana acopera tot dex-ul corpului.

Cand ea era suparata, el ii atingea gatul, aceleasi degete, aceiasi receptori de spirit conectati la viata care ii pulsa in vena. Ea lasa capul pe spate, ii scotea limba cu dezinteres si dadea ochii rotocol a uimire.

Aproape ca isi uitasera numele, isi alienasera istoria si acum doar se privau, in fiecare dimineata, a mirare. Nu-si declarau eterninati, nici macar nu isi schimbasera numerele de telefon.

Se pare ca povestea lor incepuse dupa ce s-au ciocnit la Unirii la iesirea din metrou si s-au apucat de mana. Degetele s-au recunoscut si ei doar le-au ascultat.

Anunțuri

7 Responses to “Comunicare non-verbala”


  1. 1 Melting Mai 22, 2009 la 11:23 am

    ți-e rău cumva?

  2. 2 elfuldelamare Mai 22, 2009 la 11:24 am

    🙂
    un pic, nu am mancat azi. dc?:D

  3. 3 Melting Mai 22, 2009 la 12:28 pm

    pentru că marketezi kkt :)) park ești Șt Bănică :))

  4. 4 elfuldelamare Mai 22, 2009 la 12:36 pm

    eee… bine ca scrii tu impecabil. pui de poet/intelectual/geniu si microb-ist:D

  5. 5 noiembrie Mai 23, 2009 la 5:23 am

    Haide draga ca e foarte frumos! Ce-ai cu baiatul?

  6. 6 Melting Mai 23, 2009 la 6:26 am

    e cabotin!!! huooo
    ce, n-am voie sa-i dau si io cu batzul pe gard ca la caini? :)) pe vremuri, knd ziua inca nu se-ngana cu noaptea (sau invers), ne dadeam in spectacol pe blogspot ca sa creada lumea ca e pricina de galceava lol :)) nimic nu mai e cum a fost :Pppp

  7. 7 elfuldelamare Mai 23, 2009 la 6:35 am

    eee… s-o intoarce roata:). nu mai apuc eu vremile cand aveam nebune sa lase comentarii?:D
    vom fi cum am fost si mai mult decat atat. i thinkkk… anyways, u`ve got the cape, so… eu iti tin trena:)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: