Arhivă pentru noiembrie 2009



moartea lu`zen

Well, this is not a good day for science. Da, vrabiutele ciripesc, da… primavara a venit in noiembrie ( ce caca cauta primavara aci/acum? pleaca ba la latitudini exotice, nu vezi ca aci ti`a trecut vremea?). Da, zambete in parcuri ale tutelor vesele ca au pentru cine sta capre/regine in functie de pohta ce pohtesc, da numele prostilor pe toate gardurile+ ochiu` lu baselu, aka sauron de basarabi+concerte de revelion+muia lu` aurel moldoveanu cu cercel in ureche si cu privirea pofticioase pentru placeri nebanuite oferite doamnelor trecute de prima tinerete. Da, banalitati voios de tampite spuse cu seriozitatea unui sugaci de 2 ani, da… domnite bune de pica si proaste de sting… setea de cunoastere.

singuru lucru care m-a facut sa zambesc pan la ora asta

ps: e cu subtitrare pt vorbitorii de limba braziliana/venezueleana?

un fel de gay green lantern sau despre pink udrea

Incet incet ma insinuez si eu in presa parlamentara. Se strang oamenii, se dau telefoane, sa alearga, cameramanii sunt nervosi ca reporterii/presarii se baga in fata camerelor. Se fumeaza peste tot, mancarea la bufet e eftina, parlamentar sau presar toti sunt egali, cuminti asteptand la coada. Cu siguranta sunt si multe orgolii, barfe si rautacisme. Nu stiu inca despre ele. Anyways, la o prima vedere e misto atmosfera presarilor, zic si eu in naivitatea mea:P

Azi la caderea croitorului, si-a facut aparitia si udrea. Bai nene, dar era tanti udrea intr-un palton (haina lunga/trenci/alain delon) roz strident de-ti venea s-o musti nu alta. O fondanta blonda, ahhh… parca imi ploua in gura, sa mor de nu. As fi muscat-o pana ar fi facut cucurigu. Si cu pofta, nene! Doar ca la putin timp am orbit de la rozu ala si eram angoasat intre a pofti si a`mi proteja ochii. A zis o tipa bine: Parca e o lanterna. Si asa era… un fel de gay green lantern. Nu ma pricep la mode, daca o fi bine, o fi in trend, daca se poarta, daca nu. Insa prospetimea culorii, un fel de reclama la detergent pt rufe colorate, taria, un roz dement, aprig, cam isteric si cu personalitate exhibitionista m-au nenorocit.

Sigur, oamenii s-au dus catre ea, rozul i-a alungat rpd. Sper sa apara si poze pe bloguri/presa/undeva… A fost ca un moment de gratie. Parca o zana coborase in Parlament si vroia sa dea viata tortului cu bagheta ei magica.

febra, gripe si trairi mistice

Daca as fi foarte putin mai mult dubios as zice ca incepe sa ne ia dracu pe toti cu gripa asta noua. Mi s-a parut foarte tare ce a zis mr strainu-cercel in seara asta despre rata de mortalitate care este mai ridicata la gripa noua fata de cea veche (as vrea sa stiu si eu cand a aparut cea noua, de ce si cum… tapi sari la interval cu raspunsuri acilisea pe blog sa lamurim cititorii, care este) pentru ca organismul nu are o amintire formata la nivel celular, iar anticorpii nu s-au format pt acest nou tip de gripa. Kinki tare. Mai erau filmele alea sf cand extraterestrii crapa pentru ca vin in contact cu o atmosfera prea poluata, sau incasii au dat ortu pt ca spaniolii au aduc bacterii de pe batranul continent. Cam asa si acilisea.

Putem sa aberam in voiosie de aci incolo: necunoscutul nu doar inspaimanta, dar este si malign. Deci mai usor cu modernismul, sa traiasca conservatorismul si uite, ca la motiune, hop-ţop, asa am ajuns de la gripa porcina la titu maiorescu. Si mai suntem acuzati de prea putina imaginatie :))

Intorcandu-ne la ce zice specialistul, foarte jungiana imi pare explicatiunea, ba chiar imi suna cu reverberatiuni mistico-psihanalitice. Ca eu am ramas la un nivel al lecturilor din liceu si ma dau in vant dupa eliade si jung asta e cu totu alta discutie… ca nu mai fac pipi pe canapea, si asta e adevarat… dar… si fara sa fim fani inconstient colectiv, transa se manifesta prin extreme: trupul fie este aproape lipsit de viata, fie este prea plin de viata. iarna nu-i ca vara, iar daca nu am fost suficient de explicit… un trup in extaz mistic ori e prea rece ori e prea fierbinte. sunt cele 2 reactii clasice, nu e cine stie ce filosofie. either way, u`re spiritually fucked. Cum ar veni, suntem toti intr-o pasa mistica, ceea ce nu e chiar asa de mirare. Orice criza materiala este urmata si de una spirituala. Votati vitamina C sub sloganul „mai bine sarac, decat gripat”!

Daca nu ati inteles prea multe, tin sa va anunt ca mi-a curs nasul saptamana trecuta si am stranutat cu putere. Mi-a trecut cu ceai, miere, vitamina c, paracetamol usturoi si praz.Nu cred ca am ramas cu efecte adverse, ci doar efecte prietene.

Intr-un cuvant, avemalegericuoeconomiaderahatsivotantigripati. Yeeeiiiii

Praise the praz!

Primul indiciu de puternica discrepanta intre poeticele mele ganduri si grobianele mele comportamente a fost azi pe dupa amiaza cand mama m-a invitat sa pap niste peste (gen ceatal, gen o hamsie mai cu muschi) cu… prazzzz. Daps: la malul marii am arso olteneste. Si tiu sa zic ca a fost genial. Am mancat cu pofta, cu gura plina si mirosind a ceapa. Pe vremea asta cu viroze, un melanj de ceapa+usturoi=love. Ca da, am bagat si cu musdei si cu mamaliguta. Deci, vorba evanghelistilor, Praise the praz!

Si aveam, zau, niste trairi ezoterice. Ma gandeam ca eu acasa in mangalia sunt taman la granita dintre cunoscut si necunoscut (pt ca stau la vreo 4 min de mare) si e o chestiune destul de kinki. Sau meditam asupra faptului ca marea respira a ea insasi in perioada asta. Ceea ce dupa capu meu e cat se poate de mumos. Dar na… totul s-a dus intr-o directie cumplit de groteasca cand gura iti pute si esti plin ca un burduf. Nu mere trairea diafana in compania prazului. Oricat as vrea je sa prezint imagini care sa dea pe spate cititorii, sa-mi creez notorietate si sa ajung un nerval al secolului 21 nu poci cand ragai pre limba olteneasca. Deci fratii mei legumicoli, asa fusei eu la marea aia mare si asa lenevii ca in zilele bune incat va spui drept, nicaeri nu-i ca acasa 🙂

Asta e pt tapi, al carui glas, cand canta, e ca prazu cu peste. genial!!!!



%d blogeri au apreciat: