soroc de litost

Adevarata tristete te lasa gol. Functionezi si incetezi sa mai existi. Iti indeplineste nevoile primare, iti obturezi sinele si incetezi sa mai simti. Eu nu sunt asa.

Fericirea se masoara in clipe, sutimi de secunda, microni de extaz ingropati in lacrimi. Eu nu am trait asta.

Disperarea te impinge sa impingi munti, sa faci totul. Ce cuvant mic – totul. Eu ma tem de inaltimi.

Ambitia sa reusesti, sa calci pe oase, sa simti sub talpi visele altora spulberate in numele visului tau. Eu imi uit visele in prima cana de cafea bauta.

Sa traiesti cu mediocritatea e ca si cum ai tine in brate o balerina intr-un scaun cu rotile. Te micsoreaza gestul, te sterge din memoria colectiva a umanitatii, te spulbera intr-un fel de supa primordiala din care sorbim, rand pe rand, cu totii. Cred ca suntem de un canibalism spiritual voios de nepasator. Ne hranim cu iluziile altora, nastem iluzii si ingropam fantasme. Stergem, rescriem, ne murdarim manecile prea lungi croite, ne bagam mainile in buzunar si ascundem unghiile roase neglijent.

Uneori sunt stari atat de banale incat nu merita scrise. Si de cele mai multe ori cuvintele sunt doar jocuri de carti in care treci pe hartie, fara miza, pierzatorii.

Exibitionism, bacante si orgii cu gust de melancolie. Fara intrebari, fara dileme, din punctul A in punctul B, fara sa te uiti intr-o parte sau in jos. Ce rost are? Dar mai bine sa cautam definitii ale rostului. Zambiti, e gratis. Am mai curatat o ceapa, ni s-au inrosit ochii. Oare simtiti ca el? Ca mediocrul? Sa ne retragem in povesti, zic.

Probabil ca genialitatea se atinge in doi. Perfectiunea, ireprosabilul, incetarea cautarilor, a intrebarile, a rasetelor tampe , o ochilor dati peste cap de plictiseala ontologica. Si as vrea sa scriu neincetat, mi-e teama ca atunci cand voi termina de scris imi va fi uitata melancolia si usoara tristete amuzata de usorul regret al usorului sarut dintre doi usuratici. Nu este vorba nici de tine, nici de tine, nici de tine. Nici macar de tine. Poate de tine. Poate. M-am prefacut la fel cum ma prefac in fiecare zi. A te face inainte de facere.  A exista inainte de a avea viata. Probabil ca asa se simt zeii.

Anunțuri

1 Response to “soroc de litost”



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: