Posts Tagged 'el'

un el si o ea

Si-au rupt carnea unul, altuia. Erau prinsi intr-o nebunie muta si oasele li se frangeau sub un ropot de zgomote sacadate. Comunica prin dansul tamplelor ce nu ii lasa sa respire si prin dilatarea pupilelor cand isi recunosc culoarea in celalalt.

Erau la un concert de muzica lalaita. Un fel de combinatie de jazz si electro, un amalgam de sunete care pareau sa-si captiveze spectatorii. Ea si-a cerut scuze cand l-a atins, din greseala, cu piciorul. El a banguit un „Nu-i nimic” si s-a facut ca e interesat de aproape-muzica aia. Se intinde a lene, se intoarce pentru a-si cauta prietenii inchipuiti, o analizeaza cu privirea periferica. Era intotdeauna mandru de calitatile sale de voyeurist cuminte. E singura? De ce e singura? Asteapta pe cineva… Parca nici nu m-a atins din greseala. Si cum s-a pus chiar in coltul asta, chiar langa mine?

Spatiul se micsoreaza. Alti si alti ii inghesuie, sunt la cativa centimetri. Ii simte sanii in spate si mirosul il face si mai nesigur. Are genunchii din plastelina si inima i s-a mutat in gat. Nu are curaj sa se intoarca, a ramas ca o statuie proasta de ipsos si niste rahati uscati pe nas. Ii vine sa rada, sa fluiere, sa faca pe interesantul. Sa se joace de-a orice, numai sa faca dracu ceva.

Il linge din urechi, trece pe obraz si pe buze pentru a ajunge la sex. Ii place sa-l suga, sa-l muste. A ramas sa se inchine in fata icoanei, se jertfeste tuturor altarelor desfraului, se pedepseste si se mangaie. Plange cand i-a ejaculat pe fata, isi pune mainile la ochi, se freaca si isi linge buzele. E microsecunda de dinaintea facerii lumii, cand paradoxurile tineau logica haosului in spate. Rade ca o turbata, se sperie si isi ingroapa chipul in barbia lui.

A fost ceva cand l-a atins. Multumeste in gand libidinosilor ce-o inghesuie in el, ce-i permit sa ii citeasca frica in bataiala atenta sa n-o atinga. I-a simtit spatele teapan cum ii banuia si sexul. Parea un baiat care se aprinde usor. Gandul o face sa zambeasca si un chicot ii scapa. Isi acopera gura cu mainile, de parca cine stie ce eroare tactica a facut.  El a intors aproape capul. Inca putin, da. S-a pus calare pe el cu sanii. Acum ii vine sa rada. Ii simte parfumul. Ii invadeaza narile si ii intra direct in chiloti. Cu ce dracu s-a dat baiatu asta?! E umeda, sexul a reactionat instinctual.

A lipit-o de perete, i-a desfacut picioarele si a tras-o puternic de par. Ii venea s-o loveasca si s-o sarute. Sa ii dea foc si s-o arunce in gheata. Ii simtea jocul, stia ca o excita cand ii vede in ochi psihozele. O incita, o arunca de pe el cu sila. Ii scuipa bucati de cancer si ea le lua ca pe ofrande. A lovit-o atat de rau incat fundul ala mic si alb era rosu. Sangele ii aluneca spre glezne si ea se repezea sa-l ridice cu degetele si sa-i bage in gura viata.

portret de necunoscut

Chipul lui avea o mie de cristale prinse de emotii si grimase. Ea il vazuse in coltul barului. Se pierduse intre o lumina beata si o ceasca de cafea. I se parea ciudat cum ii putea vedea ochii fara sa ii observe restul corpului. Erau ochi de inger decazut din drepturi.  Arata de parca isi pierduse vointa de a mai  crede. Nici diavol nici vreun heruvim cuminte. Undeva prins intre doua stari antagonice cu smarald tare si rece unde ar trebui sa fie irisii. Era privirea unui devorator de suflete, plapand ca un prunc. Miscari nervoase ale mainilor, altfel ascunse privirilor. Isi faceau simtite prezenta doar prin sunetul spart de un lemn mucegait de prea multe istorii. Se temea sa se apropie de masa aceea. Ea ii ghicea fragilitatea, il simtea ca s-ar fi pierdut la primul fum si s-ar fi inecat. In acelasi timp nu putea sa scape de frica pe care i-o provoca. Stia ca nu o vazuse, statea in celalalt capat al barului. Muzica stridenta si luminile chioare o acoperau si o provocau la exercitii de fantezie usuratica. Ii ghicea mastile cu care se acoperea. Stia ca trebuie sa razuiasca fiecare strat de piele pentru a-l citi. Ce o uimea era aparenta lui nepasare si zambetul crud pierdut in zat. Parca era crescut cu ironie si parca se hranea dintr-un sarcasm sec. Avea atitudinea unui jucator la ruleta, aparent dezinteresat de castig. O ambitie vecina cu psihoza si un tumult de eu-uri daunatoare celor care sunt saraci cu duhul.

‘”Cine sunteti?

Nu cred ca aveti dreptul sa ma intrebati asta. Ma disecati de minunte bune si tot incerc sa ma hotorasc daca sunteti sau nu intreaga. Altfel nu gasesc nicio justificare felului in care ma tot gustati cu lentoare.

Sunt in cautare de suflet. Mi-e frica sa umblu singura, sa ratacesc aiurea fara sa am, macar imaginat, un atribut al placerii.

M-am cam saturat de discutiile astea inutile. Mereu, aceeasi constanta. Mereu aceleasi ecuatii. Zi-mi ceva de care sa ma pot agata.”

In doua minute s-au ridicat de la masa si au iesit. Nimeni nu stie ce si-au spus. Cu ce mantra l-a fermecat, sau ce sperante i-a pus pe piept. Ce prostioare l-au facut sa zambeasca sau ce secrete i-a impartasit. Nici macar, intr-o confesiune, nu si-a putut aminti. Cumva, i-a retezat scurt toate emotiile si i le-a disciplinat. A scris ca a fost prima noapte in care a dormit fara vise.



%d blogeri au apreciat: