25th hour-romanian version

Urăsc blogării. Urăsc paginile lor bine aranjate în culori multicolore, bicolore, biplane, bipolare, cu lumea lor preţioasă în care sunt demiurgi de mucava, cu sfaturile lor dezinteresate către lume, cu părerile lor cool şi trimiterile uşor amuzante şi uşor debile către alte linkuri de căcat. Poluţii zilnice pe ghena asta a world wide web-ului. BĂ TERMINAŢILOR, ASEXUAŢI, MINŢI VIRGINE… cu voi se duce dracului orice urmă de valoare, relativi scriitori, relative laxative ale secolului vitezei. Vă miraţi de ce dracu valoarea este înlocuită cu non-valoarea şi vă vreţi toţi plecaţi AFARĂ. PLECAŢI, vă zic, şi luaţi-vă dracu crengile cu voi.

Urăsc ecologiştii. Urăsc bicicletele lor pe străzile bombardate ale Bucureştilor, atitudinile debile ale pungilor de hârtie cu care se umflă pe la cunoscuţi şi vânzătoare bătrâne ale centrului istoric. Urăsc hainele voastre eco friendly, din in şi cânepă, deloc material sintetic, guri de ozon pentru glandele sudoripare, călugări franciscani porniţi în cruciade verzi. Fir-aţi ai dracu de sfinţi postmoderni, de unde şi până unde vreţi voi să schimbaţi ceva mă mâncători de brânză tofu??? De unde impresiile ăstea buni samariteni ai Pământului? Vreţi să nu mai existe poluare? Vreţi verdeaţă şi reîntoarcerea speciile dispărute? Puneţi-o de un suicid în grup, faceţi prima la dreapă către Grădina Edenului şi lăsaţi-mă cu băşinile voastre inodore.

Urăsc emoleţii…. Urăsc figurile lor triste şi freza aia de geluită timp de o oră, dusă la hair stylist şi înnegrită cu huilă. Pe voi v-aş deporta în Gulag, futu-vă muma voastră care v-a lipsit de afecţiune. Faceţi umbră degeaba pe scări la TNB mici Hopa Mitică post-revoluţionari. Vă uitaţi puţin în oglindă sau deja e spartă pentru v-aţi enervat când nu aţi reuşit să vă încheiaţi la şireturi?? Doamneeee, nu vă e milă de părinţii voştri?? Nu vă e milă că stricaţi bucuria unor veseli bătrânei cărora nu le cedaţi locul în troleu?? Nu produceţi nimic în afară de imagini groteşti asezonate cu animeuri!!! Mergeţi dracu la ţară la prăşit pământul şi scos buruienile. Munciţi şi voi măcar o săptămână, copii râzgăiaţi de un simţ pervers al modei.

Urăsc toţi oamenii cool din publicitate, creativi, arhitecţi, artişti ai Noii Ordini Bucureştene. Pe voi vă dispreţuiesc sincer, profund şi neechivoc căci voi sunteţi standardul şi vă insinuaţi peste tot ca o răceală stupidă. Autentici până în măduva oaselor, până în lecturile voastre cu pif şi hercule citite la un joint în ota, acompaniaţi de dj rejectaţi. Tineri de „succesuri”, tineri trendy, tineri care reuşesc în viaţă, care merg la Sfântul Gheorghe să se roage Sfintei Alienări în compania Sfântului Liiceanu la anonimul festival de film. După ce aţi distrus Vama acu v-aţi mutat că hienele în Deltă să o defrişaţi şi pe aia cu impresiile voastre suficiente? În Balta Brăilei vă urez să ajungeţi, colţ cu Ostrov şi Gârlici, unde tronează înţelepciunea totalitară.

Urăsc stângiştii care nu au pus în viaţa lor mână pe Marx sau Makarenko, au abandonat tricourile cu che că nu mai sunt cool şi se fâţăie prin oraş cu papuci de pânză. Ce dracu aţi priceput voi, pionieri reconvertiţi dacă ieri făceaţi muncă patriotică şi astăzi deplângeţi ororile capitalismului lipsit de suflet? Vreţi Coreea de Nord? Vreţi Cuba? Ai cui sunteţi voi, măi mici Mitici? A trecut Revoluţia Culturală şi plângeţi că nu eraţi acolo? Un călduros „HUOOOOOOO” vă strig, ‘ţi-ai dracu de animale ierbivore! Donaţi un leu la Ateneu şi unul la cimitirul Ghencea să vă conversaţi face to face cu Împuşcatu’, donatori de organe stricate şi filosofii cretine ce sunteţi! Luaţi-vă de braţ şi stânga împrejur spre sperjur!!

Urăsc anarhiştii cu apucături huliganice care fac front comun cu spărgătorii de seminţe de pe stadioane, dând foc la maşini şi la propria lor traistă, bieţi golănaşi cu batice la bot. Ce vreţi să demonstraţi? Ce vreţi să puneţi în locul statului? Vreţi plecarea hai-hui prin jungla urbană? Nu vreţi constrângeri, vreţi libertate absolută? Sper să le aveţi într-o bună zi şi astfel să ajungeţi voi la putere, concept renegat dar la care salivaţi ca în faţa unei injecţii cu heroină.

Urăsc extremiştii, de dreapta de stânga, de sus sau de jos. Unii urlând la evrei, jidani, nenorociţi negustoraşi ce strică o promenadă în cartierele selecte. La ghetou urlaţi! Cu poponarii, ungurii, oblicii, graşii, înalţii, micii. Vreţi să curaţaţi totul… reîncarnari ale detergentului universal, să fim toţi ca unul, unul ca toţi, albi veşnici până la invazia Iisusului ortodox, căci nu aşa, catolicii, protestanţii, mozaicii, arabii, toţi vânduţi în rate Satanei, puşi la amanet de către rasa pură. Cu ce sunteţi mai breji ca fraţii comunişti, dacă voi urlaţi la rase şi ei la burgheji? Vă urăţi doar pentru că vă e teamă să nu vă iubiţi? Incest pervers între fratele roşu şi sora verde. Ohhh daaaa… România Mare, dodoloaţă, suculentă, Mamă a tuturor răniţilor, de la daci la romani, oooo tradiţie perenă a mioriţei, ţara mea de glorii, patriotism, răcnete sentimentale şi lacrimi tricolore.

Te urăsc şi pe tine, Adriane, cum te ascunzi tu în spatele frazei prost închegate, dezorientat, roboţel cu capul în nori, mediocru, fan al mizerei bine luminate, prea prost să înţelegi ce prea buni prieteni ai, culmi ale intelectualităţii, bărbaţi în toate firile. Nu îmi place de tine măi Adriane, măi Adiţă, măi copilaş netot că nu ai priceput nimic, că citeşti prostioare, că scrii slab când alţii scriu gras, că nu recunoşi genialitatea dar ţi se pare că eşti ingenuu. Burtică când nu se mai poartă, aluniţe când e soarele afară, incapabil, incorent, invidios, insipid, incongruent, indubitabil, in nuce, oh tu bufonule înţelept, şaormă mangaliotă, amestesc asezonat cu asperităţi, coate goale, poale’n brâu cum mai stai şi baţi apa în piuă sperând să te izbeşti de maree.