Arhivă pentru decembrie 2009



habarnism si o lume minunata

Pentru ca Base e president, al hail the emperor`s new groove., slavit sa ii fie numele, luptator impotriva apocalipsei rosii, zburator al romanului si amant al viselor de reformare institutionala, bla bla bla am zis sa ma destind oleaca. Si am ajuns… iar… aci. Doar ca acu am zabovit oleaca mai mult. Muicaaa… Asa imi trebuie daca nu am viata (apropos de fraze care nu se invechesc, sa mor ca asta auzeam si in liceu. istoria asta iz a bitch). Si ma gandeam je cu jind… man.. i wish i was like Her. Nu spui despre o persoana X, ci despre asheaa… lumea asta care este. ea. Sigur sper sa mi se scoata ochii ca fac je generalizari nepermise. Ete fleosc. Scriu si eu sa ma amuz nu dadeati cu 140 max in mine 😛

Adicalea, dupa ce incrancenare am vazut pa twitter… fuck mi silly and call me luzar, a fost o incantare a spiritului sa citesc asta. Moara Bibi ca e barbat nemeric si nu ma respecta ca fiinta a luminii si carierei care sunt eu. Sigur, astia 10, 20 care ma citesc si pe mine stiu ca`s invidios ca o baba la sedinta de bloc. Deci ma scuza. Breee, dar m`am topit ca bambi in zilele bune cand am cetit. Bine le zice domnisoara. Mhuaaa… deci nu observasem decat ca e buna (ma scuzati pt ca sunt atat de ignorant, dar sa mor daca pricepe mintea mea cu ce cucu se manca asa ceva. Deci. Greierii imi canta la geam. Vantul bate. Iarba e verde. Si Eu Vreau Sa Ma Dezvolt Personal.

Apoi o mostra de pionierat civic. Deja sunt intrebator. Frustrat. Si un pic temator. Vreau sa fiu si asa. Zau. Vreau, vreau, vreau. Sa fie carti la metrou. Si pt ca Dl Presedinte al Romanilor a castigat un al doilea mandat si la Metrou o sa fie liniste, vreu si ceai si miros de carti. Poa un stand langa gheretade fornetti (si mai bine covrigarie ca are asa un aer boem). Eu nu am inteles expriamarea usor gnostica/, dar plmmmm ce stiu eu? 🙂 Dar as vrea sa votez si eu cu constiinta mea de cetatean. Sa moara urna de ciuda ca n`ar mai exista turism electoral.

Deci. E minunat. Maestre, ai legatura 😀

un ou kinder pentru ahab

La ora asta nu se stie clarrr cine o sa ne fie president 🙂 Je cred ca va fi geoana, dar na… vine peste noaptea fantoma lu` baselu si pac ii da peste zambet lu nenea pros.. geoana. Nu aista e important. Ci fetele celor 2. Stiuu… in 2008 elena plangea, iar in 2009 facea spoturi pi teveu. Naa… se schimba lumea de la minut la minut 😛

Darr… Baselu a fost cu capu: de fapt eu i`am cetit pe buze, ca la 8.57 asta vorbea si rtv si a3 nu`l dadeau ca le interzicea cna`ul. Dar se vedea: „Am invins! E ca in 2004. Vine diaspora”. etc, etc. Pe fundalul ala de mute, chipul lu baselu era si mai interesant. Imbatranit, cu un zambet sters, aproape invins. Genul care decat sa se predea mai bine isi face sepuku. Un fel de Ahab (scuzati`mi lirismul) in largul Dambovitei. Ceva din tragismul unui matelot cu nerv si nasul rosu… de frig(ala de la rasarit?), nu de visky! 😛

De celalta parte, Geoana pe mine m`a emotionat. Zau. Cum dadea el din manunte si ochisorii ii straluceau si radea aproape pofticios. Ca un copil grasut in fata unei cofetarii. Ge`ni`al. Ii zambeau ochii, gura, si isi arunca manutele in aer. Noroc cu doamna Mihaela ca l-a tinut sa nu`l fure poporu psd-ist. Sau presa 🙂 Nu prostanac, nu vreau sa fiu rau… ci doar un pofticios. Ca orice copil, e razgaiat, are metehne si poa deveni meschin. Dar daca ii arzi una peste fund, se linisteste. Om vedea cum o fi pan la final. Oricum, ceva de dulce pt dl baseu. Macar cat sa treaca noaptea, sa isi mai revina cumva:)

zoologie politica

Am tot evitat sa scriu despre politica pe aci pe blog. Am amintit ca nu sunt impartial (silly mi), am dat cateva trimiteri, dar cam atat. I had enough. Si nu pt ca toti isi dau cu parerea despre alegerile din zilele astea. Acest lucru nu e o noutate, s-a mai intamplat si are sa se mai intample. Nu mai rezist pt ca sunt primele alegeri pe care le-am urmarit si ce vad/citesc/ascult ma termina cu nervii. Sunt mai multe microgrupuri implicate in nebunia asta, o sa incerc sa le iau pe cat mai multe la puricat. Simt nevoia sa le dau peste bot putin tuturor, caci am impresia ca toata lumea e tampita. Dar nu cred ca e asa. De aceea…  un pic de privire de ansamblu. Pentru inceput. Zilele astea o sa bag mai mult pa subiect 😛

Omizile: votantii, masele. Sunt cei mai usor de manipulat, au cele mai mici costuri pentru a-si formula discurusul. Drept urmare, verbul este simplu, grobian, lipsit de argumente. Al nostru e bun pt ca e al nostru, al vostru e rau pentru ca e al vostru. Se urla si se imbranceste. O punga de alimente pt un vot. Sau vreun milion de lei. vechi. Cei mai amarati. Si cei mai… naivi 🙂

Albinutele: membrii de jos ai partidelor, talpa. Sefii si sefuletii, oamenii din structuri locale care make shit happens. Trag tare pentru a avansa, a primi ceva beneficii. Nu isi doresc putere, nu au habar de concept. Dar sa le iasa si lor ceva. Discursul le este profund plat. Scos din biblia cuvantarilor de partid. Vocea sefului cel mare, filtratata sau adaptata de catre sefii mijlocii, explicata de sefii cei mici.

Hienele: smecherii care apar la teveu. Portavocile mesajului politic. Se hranesc cu fraze-hoit (care miros prin parfumul usor de sesizat). Rotite centrale in mecanismul electoral. Vici (pl de la vice:P), formatori/desfacatori de opinii profund partizani. Bizinismani. De cele mai multe ori, hienele fac parte direct sau indirect din Partid. Prin afaceri, interese, cumetrii etc. Daca nu sunt la varf, au cu siguranta interese in zone ametitor de inalte. Bastanii au un discurs profund cvasielevat, dar si costuri direct proportionale cu seriozitatea afisata. Cu cat mai afectati si mai cunoscatori, cu atat mai scumpi. Nu la vorba. Sunt bratul forte in orice campanie. Asigura cashu. Problema lor nu este Partidul, il pot schimba usor. Ci celelalte hiene. Prea multe la un cadavru, prea putin de devorat.

Paunii: cred ca cea mai controversata categoria. Ati ghicit, din ea fac parte… „ziaristii”. De televiziuni, print, online, central, local, generalist sau nisat. Platiti din media sau doar parazitari ai acesteia. Au cel mai apasat discurs. Fie ca se revendica partizani sau impartiali, paunii au o trasatura ce ii diferentiaza ce celelalte categorii. Se iubesc pe sine mai mult decat iubesc mesajul transmis. Nu se considera simplii turnatori de vorbe sau de teoreme. Ei sunt zeii noului mileniu, apostoli ai panseurilor cotidiene. Probabil cei mai capabili a fi ridicati la rangul de indivizi-masa. Nu am un simt al ridicolului sau al unei instantei superioare lor. Nu au gri. In schimb, au costuri variabile. De la mici atentii, la mari demnitati. Isi doresc politicul pentru ca au impresia ca le asigura mijloacele unei posteritati. Sunt ceea ce, din pacate, se cheama elita.