the cake eaters

Daps. Un alt film. Si ce film. Mult, mult, mult mi`a placut. Un fel de zi de inceput de toamna. Ma scuzati ca is asa delicat si poetic, dar wow. O alta mostra de a spune „te iubesc”. Fara angoase ca la precedentul, dar cu mult mai multa delicatete. Si cumintenie. Fuck… ce cuvant. E un film care m`a cucerit prin cumintenie. Poa sa devina cheasy pentru unii, nu pt mine. Si daa… Kristen Stewart e una din cele mai tari gagici. Donsoara e frumoasa de pica. Clar. Povestea e atat de lame incat m`a facut sa zambesc ca un tamp la final, pe o replica de`o fantastica tandrete (observati ce fel de cuvinte folosesc). Dupa za first night petrecuta impreuna, el o aduce la liceu si are loc pricina zambetului meu inca tamp: Anything special you want? (care el lucra la cantina liceului in care invata ea), iar ea (tineti`va bine) ii raspunde: Yeah… You. How fuckin sweet is that? 😛

Si el… pfaaiii… un personaj atat de fain, incat l`as recomanda tuturor domnisoarelor. Cum ziceam, ca un inceput de toamna cand iti vine sa zambesti fara motive. Daca nu l`ati vazut, sa`l vedeti.

good dick

Mi`am descoperit un nou talent, acela de a alege filme care`mi plac. Sounds stupid, but from where i`am standing nu e chiar asa. Sa reformulez: nu atat filme care`mi plac, ci filme care pica bine in momente mai putin zen.

Filmu este despre a iubi. Are mai multe chei in care poa fi citit (depinde de cat de mult vrei sa tragi de o poveste relativ simpla), dar ceea ce mi s`a parut fain e modul in care se prezinta sujetul. Clasicul duo intre un el care are tendinte obsesive si o ea care are serioase probleme de intimitate/un pic mai mult sociopata/probabil abuzata de catre tatal sau. O poveste despre 2 caractere ce nu sunt conturate fin. E un fel de agresivitate simplista in modul in care cei doi joaca. Ar putea sa enerveze pe cei cu pretentii ezoterice, dar mie imi placu. Doua personaje dubioase, incantatoare prin simplitate. Cu pasiuni dialectice pentru filmele XXX. Un fel de normalitate pe care si`o construiesc doi oameni putin (doar putin) bizari. L`as recomanda doar si pentru scena in care el ii spala parul ei 🙂 Nu va speriati nu are nimic erotic. Doar ii fain.

Sa`l vedeti. Merita.

moon

De parca nu`i ridicasem destule osanale, Kevin Spacey e prea tare ca robot. Iar emoticoanele de mess il umanizeaza pe Gerty intr-un mod absolut original. Gerty e un Hal jucat mult mai bine. Un film claustrofobic, eu l-am urmarit si destul de intrerupt… poate din cauza starii pe care o transmite, habar n-am. Za main character, Sam Rockwell, e foarte foarte bun. Mi-l aminteam doar din Ingerii lu Charlie. Nici macar in Nixon/Frost nu l-am bagat in seama. Gagiu e meserias, that`s pozitive. Filmul e psihotic, alt termen mai bun nu`mi vine in cap. Are din SF, cat are si din a Space Odyssey – atat de mult incat sa ofere un tablou fertil povestii, atat de putin incat sa para credibil/autosuficient. La fel de adevarat e ca un alt fundal nu ar fi avut atat de mult de oferit unui film-monolog. Un film care umanizeaza. Asta e cred al doilea termen cheie – uman. Sa-l vedeti. Merita 🙂

shrink

Un film despre gol si suferinta. Despre un scepticism vecin cu furia. Despre pierderea controlului, despre alienare. Despre optimism si dependente, despre prietenie. Despre vis, despre Hollywood. Despre trecut si cum nu il putem inchide ermetic, despre cum ne alimenteaza neputinta si cum ne da forta. Incerc sa ma gandesc la un rol in care Kevin Spacey a jucat prost. Nu`mi vine in cap. Omu asta e talentat 🙂

Un film simplu, fara pretentii. Mi-a placut. Sutu cred ca l-a ridicat la fileu. Abia acu am avut curiozitatea sa il vad. Merita.

the boat that rocked sau despre cum mai zambesc zilele astea

Nu am scris de ceva vreme. Nu va spun acum ce s-a intamplat, nici macar de frustrarile mele, de „lamentari”, tantarii din camera sau vesnica pomenire a „experientelor de viata” din ultimele luni. Pentru alta data toata nebunia (si da, o sa scriu si de unii si de altii) astfel incat putinii cititori ai blogului sa judece cu al lor capsor:)

Acum ma uit la un film care ma face sa zambesc, care va deveni baremul meu pentru oamenii faini (ca astia cul inca nu ii pot devora/intelege/pricepe).

Le voila:

critica o s-o fac maine, dupa ce il termin de vazut. Pana acum (vazut 1 h 1 min. din film) e GENIAL. E amuzant, e induiosator, are cateva scene fabuloase… Nu e Lynch, Tarkovsky, Van Sant, Allen, Kubrick, bla bla bla… dar e un film care mi-a picat pe mana, via blogul Sutu si apoi direct in cap:)

Luati sa il vedeti, mergeti unde o fi la cinema, luati-l piratat, original… cum puteti:)

PS. Si muzicaa… MUZICA e beleaaaaaa…